SĂ NE NUMĂRĂM BINE ZILELE!

Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă! (Psalmii 90:12)

O mare problemă a vieţii este trecerea timpului şi goana contra cronometru. Anul se apropie de încheiere şi ne dăm seama că a trecut mult prea repede, într-o ocazie, un tânăr care îl respinsese pe Hristos şi alesese lumea mi-a spus: „Am o grămadă de timp! Vreau să gust şi eu viaţa şi plăcerile ei. Mă voi gândi la religie mai încolo, spre sfârşitul vieţii.” Dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Obiceiul acesta de a amâna decizia este păgubos. Chiar dacă nu luăm o hotărâre, nu putem ţine viaţa în loc. Amânarea unei decizii este o decizie în ea însăşi. Viaţa este alcătuită dintr-un şir neîntrerupt de decizii.

Noi suntem fiinţe temporale. Nu putem da ceasul înapoi ca să luăm viaţa de la capăt. Este doar o iluzie că avem timp destul. Nu avem la dispoziţie decât ziua de azi. De curând, un tânăr a fost angajat ca reporter pentru un ziar. După o perioadă de acomodare, a primit în sfârşit sarcina de a scrie contra cronometru un articol despre un eveniment important. De-abia îşi mai putea stăpâni bucuria în timp ce scria! Văzându-I atât de agitat, redactorul s-a apropiat de el şi i-a zis: „Nu te grăbi, tinere, mai ai la dispoziţie două minute!”

Astăzi este ziua mântuirii.

Nu te grăbi, tinere, mai ai la dispoziţie „două minute”!

Dar cum ne putem număra zilele cel mai bine? Cum putem lua deciziile cele mai bune? Numai prin primirea iertării şi curăţirii de păcatul care ne distruge sufletul; numai prin acceptarea lucrării Sale în noi, a locuirii lăuntrice a Duhului Sfânt; numai dacă ne lăsăm conduşi de Hristos în anii care ne stau înainte, numai prin părtăşia cu Acela care este locul nostru de scăpare şi desfătarea noastră. Acesta este secretul vieţii.

Ideea că tot ce contează este să supravieţuim – să avem destulă mâncare ca să trăim, un mic teren departe de suferinţele oamenilor şi, neapărat, lângă un pârâiaş – este nerealistă. Tipul acesta de rol pentru adventişti este depăşit. Isus Hristos dă sens istoriei lumii noastre şi vieţii noastre individuale. Rolul nostru este să mergem la pas cu El în timpul pe care îl avem la dispoziţie.