Evenimente pentru februarie 11, 2017

Teoria inspiratiei verbale De-a lungul anilor, adventistii de ziua a saptea, inclusiv unii din pastorii si profesorii nostrii, au sustinut punctul de vedere al inspiratiei verbale, in ciuda sfaturilor lui Ellen White care afirmau contrariul. Acest punct de vedere este mai degraba unul mecanic, din moment ce concepe rolul profetului ca fiind doar acela al unui stenograf care transcrie cuvant cu cuvant ceea ce-i dicteaza seful. Modelul stenografului nu permite libertatea de a schimba nimic din ceea ce a fost dat de catre cel care a dictat: nu exista sinonime; nu este permis sa miste nici macar un punct de la vre-un i si nici liniuta de la t. Acest punct de vedere pare a sugera ca Dumnezeu, sau vreun inger, si-a pus cereasca-i mana peste capul profetului si l-a ghidat-in mod literal-asa incat fiecare cuvant si fiecare silaba vine direct de la Dumnezeu. Profetul, conform acestui punct de vedere, nu are nici libertatea de a schimba ceva si nu poate nici sa redea mesajul in propriile-i cuvinte. Acest punct de vedere mecanic este strict si stringent literalist, implicand, prin modul acesta de a vedea lucrurile, ideea de infailibilitate din punctul de vedere al cuvantului scris. De fapt acest punct de vedere nu permite nici o posibilitate pentru traducerea in alta limba, si prezinta mai multe limitari si pericole. Verbalistii stricti au insa o problema cu versetele din Matei 27:9, 10. Lui Matei i s-a intamplat aici ceva ce s-a intamplat tuturor profetilor sau invatatorilor de atatea ori. Matei se gandeste probabil la un nume, insa din gresala asterne alt nume. In timp ce aplica profetia mesianica in dreptul lui Hristos-conform careia El ar urma sa fie tradat pentru 30 de arginti-el atribuie profetia lui Ieremia. Insa in nici o carte a lui Ieremia nu se face nici o referire...

Mai mult